Comentariu Romeo și Julieta

Iubirea este o tema inepuizabila, care de-a lungul timpului  a fost transfigurata si privita din perspective diferite, unice. Romeo si Julieta este una dintre cele cinci tragedii scrise de William Shakespeare. Aceasta dezvaluie o poveste dramatica de iubire din secolul 14, dintr-un oras italain, Verona.

In opera sunt surpirnse dimensiunile iubirii, povestea de dragoste dintre Romeo si julieta fiind una tragica. Acestia fac parte din doua familii diverse, cu aspiratii si principii diferite, aflate intr-un conflict continu. Situatia lor initiala, chiar inainte sa se cunoasca, se opune dragostei lor, fiind membrii marilor familii adversare.

Inca de la inceputul operei se pot indentifica elemente ce anticipeaza finalul tragic, destinul celor doi. Se observa campurile semantice aflate in opozitie, care reprezinta viata si moartea.(lumina|intuneric, zi|noapte)

-Le comentezi oleaca pe baza textului-

Ex:Scena din gradina Capulet: Romeo vine in gradina familiei Capulet, un spatiu inchis, ocrotitor. Julieta se arata la balcon,esre iesita din real, idealizata, devine un scop, dorinta lui Romeo, idealul sau, aspiratiile inalte. Actiunea se petrece noaptea, care are o dubla conotatie. In primul rand, cei doi sunt aparati de ochii lumii, sunt singuri, e un timp ocrotitor, au intimitatea lor. Pe de alta partea, noaptea simbolizeaza moartea, teama, pericolul in care se afla cei doi. Astfel devine un detaliu anticipativ.

Precum pasarile, privighetoarea si ciocarlia, reprezinta diferentele dintre ei, lumile diverse din care fac parte , imposibilitatea de a fi impreuna, destinul care se afla in calea lor. Imposibilitatea impartasirii iubirii, pasiunea si ratiunea fiind in opozitie . Intreaga piesa este contruita pe aceasta principala opozitie ; zi si noapte, viata si moarte. Cele doua simboluri zoomorfe sunt doar metafore, in ele este transpusa viziunea fata de viata si moarte, anticipeaza deznodamantul.

   Scena balului. "ACTUL DE NASTERE AL IUBIRII" Gabriel Liiceanu. Romeo vine la bal cuprins de resentimente fata de Rosalinda. Intre el si Julieta a fost dragoste la prima vedere, desi purtau masti, iubirea lor a fost inevitabila. (”Dragostea incepe cu o privire” Octavio Paz ) Nu au loc prejudeatile, nu conteaza cine sunt, de unde provin, ce nume poarta, atata timp cat sunt impreuna. In acest act sunt valorificate doua campuri semantice: al anatomicului (profanul: mana, buze) si al sacrului (sfinti, pelerini, rugaciune) . Acestea sunt considerate GESTURILE FONDATOARE ALE IUBIRII (strangerea de mana si sarutul).

Este infatisata o actiune aleasa, cu personaje puternice, aflate intr-o situatie conflictuala fara rezolvare. Destinul este impotriva lor. La final ajung sa fie infrante. E ca un joc de hazard, nu stiau ce ii astepta, doar iubirea lor conta, nu prejudecatile oamenilor sau numele pe care il purtau.

Relatia dintre Romeo si Julieta este una stransa, chiar conjunctia "si" din titlu anticipeaza puternica legatura dintre cei doi tineri care sunt egali in fata destinului. Soarta i-a adus impreuna, ia ales din familii diferite, din lumi opuse dar le-a oferit acelasi sfarsit.

Julieta a fost crescuta de Doica ei, nu avea o relatie prea stransa cu parintii, care ii decideau viitorul (nunta cu Paris), pe cand Romeo era liber, avea resentimente pentru Rosalinda, o fata de la curtea familiei Capulet. Era o persoana demna, in acelasi timp puternica, pus de soarta fata in fata cu Tybalt, obligat sa lupte, iese invingator dupa ce si-a privit prietenul murind. Acesta isi accepta pedeapsa; exilul, fara a se impotrivi, dand dovada de maturitate. Planul Julietei de a scapa de nunta cu Paris si a fugi cu Romeo in exilda gres, desi dezvaluie devotamentul ei si sentimentele puternice.

Pe de alta parte sacrificiul celor doi nu este zadarnic. Desi soarta , destinul le-a fost ca iubirea sa li se implineasca dincolo de barierele timpului si sociale , sfarsitul lor a pus capat conflictului dintre cele doua familii.

Limbajul poetic -iti trebuie text-

In concluzie, "orice dragoste, chiar si cea  mai fericita este tragica" Octavio Paz, destinul fiind scris iar oamenii incapabili sa isi controleze soarta si sentimentele.

Genul epic - Opinie

Epicul devine un spatiu in care scriitorul poate crea viata prin inventarea unor intamplari puse pe seama unor personaje. Creatorul se proiecteaza in universul imaginar devenind 'o fiinta de hartie' care are rolul de a povesti.

Opera literara este o creatie in care se contureaza un univers imaginar prin transfigurarea realitatii in fictiune. Receptarea acesteia presupune descifrarea de catre lector a semnificatiilor ce configureaza mesajul.

In opinia mea, fragmentul citat surprinde o lume creata de imaginatia cititorului, in care se prezinta o intamplare TEMA.

Consider ca mesajul textului se desprinde, ca in orice creatie epica din faptele relatate si comportamentu personajelor. In primul rand, actiunea urmareste REZUMAT.

In al doilea rand, personajele participate la actiune reprezinta instante narative ce reflecta in mor direct MESAJUL.

In concluzie, intamplarea surprinsa si personajele ce participa la aceasta evidentiaza MESAJUL.

CRONOTOPUL (detalii de timp si spatiu)

Genul liric

Caractere generale

Genul liric e reprezentat de operele literare in care sunt exprimate in mod direct sentimente, emotii, trairi. Acesta dezvaluie o viziune subiectiva asupra lumii care este transmisa prin intermediul imaginilor artistice si figurilor de stil.

O astfel de posibilitate o deschide si poezia X scrisa de Y ce ilustreaza trasaturile de forma si continut ale unor astfel de creatii.

In primul rand, caracterul liric al operei este confirmat de tema acesteia.....

Marcile eului liric sunt evidentiate prin verbe la persoana intai si pronume, acestea fiind instante ce se constituie intr-o masca a subiectivitatii eului ce isi exprima direct sentimentele de...

In al doilea rand, semnificatiile operei se descprind din imaginile artistice..... . Limbajul poetic se caracterizeaza prin expresivitate, sentimentele fiind exprimate cu ajutorul figurilor de stil.....

In concluzie, prin profunzimea sentimentelor exprima direct si prin expresivitatea limbajului, poezia X se inscrie in genul liric.

Caracteristici:

• sentimentele sunt exprimate direct
• viziunea subiectiva
• marcile eului liric
• imagini artistice

Epicul

1. Perspectiva

•  extradiegetica
•  intradiegetica

2. Narator obiectiv - persoana a 3a, impartial
                              -omniscient, omniprezent

3. Narator subiectiv - persoana 1, intamplari la care a participat sau a fost martor 

                            - perspectiva 'avec' (impreuna cu)  sau 'par derrier' (din darat)    

Timpuri verbale

1. Imperfectul - timpul naratiunii, Valoare de imperfect narativ sau descriptiv. Indicele trecerii de la realitate la imaginar. Capacitate mare de evocare. 
2. Perfectul simplu - rapiditatea cu care s-a petrecut o actiune. Poate exprima ironie.
3. Perfectul compus - actiune realizata in trecut si incheiata. Valoare absoluta. 
4. Mai mult ca perfectul - actiune care s-a desfasurat in trecut si incheiat inaintea altei actiuni.
5. Prezentul - poate fi istoric sau narativ (o actiune). Prezentul iterativ indica actiuni periodice. Prezentul gnomic sau absolut indica adevaruri permanente

• Indicativul - caracter obiectiv, Opozitie cu gerunziul
• Imperativul - comunicare directa, Dorinta de a determina sau impiedica o actiune
• Conjunctivul - actiune posibila, realizabila. Stare de incertitudine, ezitare, dorinta. 
• Gerunziul - dinamizare

Genul epic e reprezenatat de operele literare in care autorul isi exprima sentimentele, trairile, emotiile viziunea asupra lumii in mod indirect, prin intermediul unor intamplari relatate de un narator si puse pe seama unor personaje.

O astfel de posibilitate ofera si opera X scrisa de Y ce ilustreaza trasaturile de forma si continut ale unei astfel de creatii.

In primul rand. se observa naratorul (sub/ob) ce relaateaaza la persoana ... o intamplare (rezumat). Intamplarile se inlantuie intr-un subiect ce se dezvolta gradat pe mai mult momente fixate in timp si spatiu.

In al doilea rand, intamplarile sunt puse pe seama unor personaje, dintre care se identifica Z (caracterizare), o instanta a comunicarii narative, ce reflecta viziunea satirica. Modul de expunere predominant este naratiunea. (impletita cu dialogul/descrierea).

In concluzie, prin prezenta unui narator cerelateaza intamplari puse pe seama 'fiintelor de hartie', fixarea actiunii in spatiu si timp, impletirea actiunii cu descrierea/dialogul, argumenteaza apartenenta operei X la genul epic.

Opinia - opera lirica

Liricul ca forma de maifestare a subiectivitatii deschide cititorului posibilitatea regasirii de sine, oferindu-i cheia cunoasterii misterelor in care e invaluita existeanta.Ecourile vietii simtite si nemarturisite ale autorului se amplifica in operele lirice prin exprimarea directa a trairilor, sentimentelor, emotiilor.

Opera literara este o creatie ce contureaza un univers imaginar printr-o simbioza dintre firma si continut, dezvaluie viziunea autorului despre lume. Receptarea acesteia presupune descifrarea unor semnificatii ce configureaza mesajul.

Un astfel de univers imaginar este construit si in poezia X scrisa de Y ce surprinde TEMA.

In opinia mea, mesajul operei este ilustrat de elementele compozitionale si originalitatea imaginilor artistice si a figurilor de stil.

In primul rand, titlul ca element paratextual, deschide cititorului un orizont de asteptare, constituindu-se intr-o prima cheie de lectura. E reprezentat de X, anticipeaza TEMA. Modul de expunere. Imbinarea descrierii cu monologul liric adresat/confesiv prn care sunt exprimate trairile....

In al doilea rand, imaginile artistice (ce fel de) au un rol esential in conturarea semnificatiilor. Modul unic in care e perceputa TEMA, se dezvaluie prin intermediul figurilor de stil (....).

In concluzie, cheile de lectura reprezentate de titlu si de organizarea discursului, imaginarul poetic reflecta TEMA.

Comentariu Jucăriile de Marin Sorescu

"Mintea omeneasca nu se poate desprinde din cercul magic al jocului" Johan Huizinga

Tema poeziei este ilustrata de viziunea originala a lui Marin Sorescu asupr trecerii timpului, a dorintelor umane si sufletul de copil care traieste vesnic in fiecare trup.

 Titlul, ca element paratextual, constituie o prima cheie de lectura, oferindu-i cititorului un orizont de asteptare. Acesta este reprezentat de substantivul comun, articulat, "Jucariile", motivul principal al creatiei. Particularitatile acesteia sunt evidentiate in poezie "ne lipsesc jucariile", "inima de vata a papusilor", "cal de lemn", prin care se accentueaza efectul trecerii timpului, maturizarea oamenilor, care, inaintati in  varsta sunt nevoiti sa renunte la jocuri, desi nu isi doresc asta cu adevarat. Papusile, corabiile sunt lucrurile specifice fiecarui copil, care prin puterea imaginatiei in viata pot deveni orice, pot face orice, persoana devenind creatoarea propriului sau univers,avand puterea de a controla totul. Aceste lucruri lipsesc adultilor, inocenta si inventivitatea de a-si crea lumi noi.

 Poezia este alcatuita din patru strofe, cu masuri inegale si rima alba. Aceasta incepe cu prezentarea efectului timpului asupra oamenilor, activitatile care lipsesc adultilor, avand viata complicata si dificila, realizeaza ca simt nevoia de a se juca "Simtim cateodata ca ne lipsesc jucariile". Ultima strofa se deschide cu exclamatia "O, cat ne lipsesc jucariile", afirmand, in final, dorinta puternica de a se juca, de a fi liberi si faptul ca nu isi pot exprima aceste ganduri deoarece ne e nimeni sa-i inteleaga. Se face o asemanare cu cei mici, care cred ca nu sunt intelesi, dar se inseala, pe cand cei mari realizeaza si stiu ca nu mai simte nimeni ca ei.

Opera incepe cu o sugestie a faptului ca vremea poarta cu ea anii tineretii si schimba persoanele, dar niciodata nu va putea lua sufletul de copil din om. Este creata in antiteza intre viata de adult si cea a tineretii: cei mici nu realizeaza importanta timpului si trecerea lui, pe cand fiecare clipa din viata celor mari e concumata ''anii nostri importanti si tepeni", nu mai au buna dispozitie, un umar pe care sa planga, nu le rezolva nimeni problemele, nu ii sustine nimeni, viata a devenit mai grea, plina de responsabilitati si reguli.

A doua strofa subliniaza faptul ca, adult fiind, esti implinit, ai in sfarsit ceea ce iti doresti, ai atins un punc al maturitatii,a lumii in care ai vrut mereu sa traiesti, dar clipele din copilarie, jocurile pline de imaginatie iti lipsesc, nu rdti complet fara ele, sufletul de copil ce traieste in tine le doreste, te macina.

A treia strofa dezvaluie dorinta copilului, inchis in adult, de a calatori, de a ajunge departe "pe un cal de lemn" si increderea  in visele sale si in propriile puteri "avem de gand sa facem niste fapte grozave".

Poezia se incheie cu parerea de rau asupra trecerii timpului si a faptului ca cei mari sunt neintelesi, ca nu pot elibera copilul din sufletele lor, deoarece acum nu mai este nimeni sa-i asculte si sa ii "mangaie" si desi au atatea responsabilitati, isi doresc sa poata sa se joace.

Eul liric se afla in ipostaza adultului. Marcile eului sunt evidentiate prin verbe "n-am mai cazut" "simtim" si pronumele la perosana intai "noi","nostri" acestea fiind o instanta ce se constituie intr-o masca a subiectivitatii autorului ce isi exprima direct sentimentele de regret fata de trecerea ireversibila a timpului si schimbarile la care se supune fiinta umana odata cu maturizarea si inaintearea in varsta.

Limbajul poetic se caracterizeaza prin expresivitate si reflexivitate, care prin intermediul imaginilor artistice create pe baza figurilor de stil pun in lumina starea de tristete in care este cuprins eul. Se observa o multitudine de imagini artistice "inima de vata a papusilor", metafora care sugereaza fragilitatea lor, si faptul ca prin imaginatia copiilor ei prind viata, "corabia(...)care merg la fel de bine pe apa, ca si pe uscat" evidentiaza puterea pe care o au cei mici de a face imposibilul, in universul lor  totul fiind posibil.Comparatia "nimeni nu e mai mare ca noi" subliniaza faptul ca adultii sunt singuri , nu au pe cineva mereu in spatele lor care sa ii ajute, de aceea nu pot folosi timpul lor "important" sa se joace, avand responsabilitati.

 In concluzie, viata copiilor este una frumoasa, lipsita de griji, cei mici avand propriul univers in care traiesc alaturi de jucarii si care adultilor le lipseste atat de mult, fiind pierdut odata cu timpul.